STOP exploatării gazelor de șist în Buziaș!

Categories Actualitate

După cum probabil știți, Guvernul a aprobat acordul petrolier de concesiune pentru explorare – dezvoltare – exploatare în perimetrul EX – 11 Buziaș, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și S.C. Universal Premium S.A. (universal-premium.com). Durata de concesiune negociată este de 30 de ani contractuali, cu posibilitatea de prelungire pe perioade succesive, până la epuizarea rezervelor, în limita unei durate maxime de 45 de ani a prezentului acord, potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului, Andrei Zaharescu.

La aflarea acestui acord, presa timișeană titrează: “Stațiunea Buziaș, în pericol din cauza exploatării gazelor de șist” (tion.ro); “Gazele de șist tulbură apele minerale de la Buziaș” (Renașterea Bănățeană); “Stațiunea Buziaș ar putea fi distrusă de exploatarea de gaze de șist” (Timpolis.ro); iar exclusivtm.ro vine un un titlu-șoc, doar e tabloid: “Iadul la Buziaș”.

Haideti să vedem care sunt și părerile autorităților locale:

Florin Aldan (viceprimar), pentru tmpress.ro: “Aici este un zăcământ natural cu ape minerare, cu dioxid de carbon. Ce șist să exploateze in Buziaş? Păi cum ai perforat ai dat de apă, de dioxid. Ar fi o catastrofă naturală. Noi nu avem voie prin lege să forăm fântâni mai jos de 60 de metri că dăm de apele minerale. Cum să exploateze gaze de șist? Se va ridica un oraș întreg când va auzi de acest lucru.”

Alger Viorel Ilaş (primar), pentru Renașterea Bănățeană: “Pentru noi nu ar fi bună exploatarea gazelor de șist, pentru că poate afecta punga de ape minerale care se află în subsolul localității și nu numai. Este adevărat că avem un perimetru de protecție pentru resursa de apă, care se întinde în jurul orașului. Deși știam de o astfel de exploatare încă de acum doi ani, nu a trecut nimeni pe la noi și nici nu știm unde este situat terenul care a fost concesionat.”

Potrivit ziarului Timpolis, in prezent, la nivel naţional se mai pregă­tesc exploataţii de gaze de şist si în Vaslui, la Bârlad, în Bihor, la Voivozi, Tria, Băile Felix, în Arad, la Adea şi Curtici, în Tulcea, la Măcin şi Babadag, şi în Constanţa, la Capidava, Eforie, Costineşti, Vama Veche şi Adamclisi iar în Timiş, la Periam, Biled, Bara si Crai Nou – Giulvăz.

Am o nedumerire, există documente clare care să confirme că în perimetrul EX – 11 Buziaș se vor exploata gaze de șist? Conform Notei de Fundamentare la Hotărârea Guvernului nr.1188/04.12.2012 – “ Încheierea acestui acord este benefică, deoarece prin explorarea perimetrului EX – 11 Buziaș situat într-o zonă caracterizată printr-un grad de cercetare mai redus, condiții morfologice dificile și o structură geologică cu un grad mare de risc, sunt create premizele evidențierii unor noi zăcăminte de țiței și gaze naturale. Lucrările de explorare sunt necesare pentru descoperirea unor resurse și rezerve de hidrocarburi, în zone neexplorate sau în zone situate la adâncimi mari în vederea cercetării.” Zonele situate la adâncimi mari sunt cele de șist, dar după cum vedeți, există acolo un “sau”, totul este în funcție de rezultatele prospecțiunii pentru depistarea gazelor, abia atunci se poate concluziona ce fel de gaze se vor exploata în perimetrul EX – 11 Buziaș.

Fiind mari șanse să fie depistate gaze de șist în perimetrul Buziașului, avem nevoie de informații concrete:

De ce se dorește exploatarea gazelor de șist?

Sunt două motive pentru exploatarea gazului de șist, în primul rând, pentru a deveni mai mult sau mai puțin independenți sau mai puțin dependenți de gazul care vine din afară Europei. Al  doilea, pentru că folosirea gazelor este mai prietenoasă cu mediul, gazul natural produce mai puțin CO2 decât cărbunele ori țițeiul.

Ce este gazul de șist?

Gazul de șist este acel gaz natural cantonat în interiorul formațiunilor de șist, în porii acestor roci cu permeabilitate nulă, care se află la o adâncime mai mare decât se găsește gazul convențional, la circa 1 – 3 km adâncime. Așadar, spre deosebire de gazele naturale convenționale, care au migrat în colectori secundari poros-permeabili, cele de șist au rămas captive în roci argiloase.

Care este procedeul de extragere a gazului de șist?

Extragerea lor se poate face prin procedeul de fracturare hidraulică, adică injectarea unor fluide la presiuni foarte mari pentru a crește permeabilitatea rocii. Cocktailurile de substanțe care compun aceste fluide au însă rețete care nu se divulgă de către companiile care le utilizează. Pentru “liniștirea” opiniei publice, unele firme au făcut totuși publică structura fluidului hidraulic.

Fazele fracturarii hidraulice, conform revistei Știință și Tehnică:

Timpul de forare a fiecărui puț de la momentul de penetrare a scoarței până la adâncimea finală (AF) este de aproximativ 3-6 săptămâni în funcție de adâncimea și lungimea puțului orizontal.

1. Apa, nisipul și aditivii sunt pompați prin conductă la o presiune extrem de mare – peste 100 bari, aproximativ 1.050 kg/m2. De regulă se folosesc între 10 și 32 de milioane de litri pentru un singur foraj.

2. Presiunea este menținută până când rocile sunt fracturate pe lungimea dorită, adică pe distanțe cuprinse între 200 și 300 metri.

3. Pentru fracturarea hidraulică sunt necesare în medie, 20.000 tone de apă – echivalentul a 500 de cisterne de apă, 1800 tone de nisip și 100 tone de aditivi.

Fluidul de fracturare: 99% apă, 1% nisip + aditivi.

4. O parte din fluidul folosit pentru fracturarea hidraulică este pompat către suprafață, pentru a fi refolosit.

5. Rămășițele de nisip mențin fracturile deschise pentru a permite gazului să curgă prin put. Procesul de fracturare durează aproximativ 10 zile.

6. În urma fracturarii hidraulice poate fi colectat gazul natural conținut în șisturi. Un singur put poate produce mii de metri cubi de gaz metan, timp de 20-40 ani.

Fracking-ul
(Sursa schiței – institutulverde.ro)

Înainte de-a vă prezenta riscurile fracturării hidraulice, doresc să fac un scurt comentariu:

Este foarte important să ne alegem cu grijă sursele de informare. Anumite articole pot crea panică. Vă dau un exemplu dintr-un articol promovat intens de buzieșeni prin site-ul de socializare facebook: “Stațiunea de la Buziaș și întreaga zonă urmează să fie distrusă.” O astfel de frază induce panică, are rolul de-a face apel mai mult la partea emoțională decât la gândirea rațională. Orice frază trebuie trecută prin filtrul gândirii critice. Analizați, identificați argumentele și validitatea lor. Evitați să trageți concluzii pripite.

Dezvoltându-ne gândirea critică ne va fi mult mai ușor să ne evaluăm argumentele, afirmațiile altora. Și totuși, gândirea critică nu va ajuta oamenii să distingă între afirmațiile adevărate și cele false, dacă aceștia nu își formează o idee asupra a ceea ce reprezintă dovezile științifice. Mulți oameni încă nu au învățat că ceea ce face ca știință să fie specială este faptul că dovezile trebuie să atingă anumite standarde.

Riscurile fracturării hidraulice:

1. Emisii de gaz cu efect de seră

Cauze: Scăpări accidentale de gaz metan, transport.

2. Poluarea fonică

În fazele incipiente de forare, din cauza motoarelor care acționează utilajul de forare și pompele. Odată începute operațiunile de extracție, perturbările se reduc la minimum.

Altă cauză ar putea fi camioanele. O platformă cu opt sonde poate necesită circa 4-6 mii de curse ale camioanelor într-un interval de șase luni anterior extracției. Vă reamintesc, pentru un singur put sunt necesare în jur de 500 de cisterne de apă (asta în caz că nu va exista o sursa de apă pe platformă), 1800 tone nisip și 100 tone de aditivi. Pe km2 pot fi și 6 puturi.

Camioanele vor fi folosite și după extragerea de zăcăminte, gazul trebuie transportat la rețelele de distribuție.

3. Contaminarea apei cu gaz metan

Aici avem de-a face cu o dezinformare marca “Gasland”. Vinovatul este Josh Fox, regizor și activist de mediu. În 2010 a realizat un documentar care a șocat întreaga lume prin imaginile apocaliptice despre daunele cauzate mediului înconjurător de către exploatarea gazelor de șist.

Imagini din acest documentar sunt zilnic dezbătute la posturile tv din țară, de referință fiind imaginea în care un bărbat dă foc apei de la robinet. Imaginea sugerează scurgeri de gaz metan în pânza freatică.

Sunt o multitudine de astfel de cazuri în diverse zone ale lumii, dar ele nu au nicio legătură cu exploatarea gazelor de șist. Unele rezerve de apă au pur și simplu cantități imense de metan captate în interiorul lor. Și în România avem astfel de cazuri, mai ales în satele din județele Ploiești și Buzău.

Nu trebuie să ne încredem în tot ceea ce vedem la TV, trebuie să avem “spirit critic”. Un studiu realizat de Research International, la solicitarea operatorului de cablu UPC, arată că românii sunt cei mai influențabili consumatori TV din Europa, telespectatorii autohtoni având și cea mai mare încredere în știrile TV.

Dacă considerați că acel clip cu apa inflamabilă are totuși legătură cu gazele de șist, atunci vă invit să accesați următorul link: http://news.heartland.org/newspaper-article/2011/08/01/gasland-producer-misled-viewers-lighted-tap-water

4. Aditivii chimici utilizați

Sunt folosite circa 596 de substanțe chimice, unele necunoscute, altele cunoscute ca fiind cancerigene. Pentru o injectare, doar o parte din acestea sunt folosite – rețata cocktailului variază în funcție de bazinul geologic.

Substanțele sunt folosite pentru a preveni înmulțirea bacteriilor, iar altele încetinesc coroziunea și acționează ca și lubrifiant.

La sfârșitul fracturării hidraulice, un amestec de materiale periculoase rămâne în sol.

Deoarece fracturarea se realizează la mii de metri sub adâncimea acviferelor pânzei freatice, posibilitatea ca prin fisurile vechi și noi create să se scurgă gaze sau fluide de fracturare în apa freatică este extrem de redusă, dar riscurile nu sunt excluse în totalitate. Totodată, se prelevează probe de apă din toate puturile de apă pe o rază de cca 1.000 m în jurul zonei în care se desfășoară operațiunile, pentru a se asigura că aceastea nu au produs niciun impact.

5. Contaminarea pânzei freatice în timpul injectării cu aditivi

John Fox, în documentarul Gasland: “Apa potabilă poate fi contaminată permanent chiar si cu cea mai mică cantitate de chimicale, pentru că pânza freatica este protejată doar de câțiva centimetri de ciment care crapă ușor. Latifundiarii din zonele unde se fac forări au spus că apa a căpătat un miros oribil. În unele cazuri chiar ia foc!”.

Din nou greșit! Sondele au o construcție robustă, acestea fiind prevăzute cu straturi multiple de otel și ciment, pentru a preveni poluarea accidentală a apei potabile din acvifer (vezi schița).

Activiștii de mediu se tem că oțelul ori cimentul pot ceda, aceste protecții fiind supuse unor presiuni uriașe, 600-1000 de atmosfere. Există acest risc? Desigur, dacă persoanele ce realizează studiul de fezabilitate sunt incompetente și nu asigură sigilii suplimentare pentru a preveni situații în care operațiile ar putea avaria sigiliul primar. Astfel de cazuri au fost documentate. În 2007, de exemplu, sigiliul de ciment defectuos al unui izvor din Baingridge, Ohio, a permis gazului să ajungă în sursa subterană de apă potabilă. Astfel, s-a acumulat suficient metan pentru a crea o explozie în beciul unei case.

Cel mai grav caz înregistrat este cel din zona Wyoming.

Jurnalul.ro – “Un mic grup de fermieri și proprietari de terenuri din acest bazin rural s-a plâns că fântânile au fost contaminate cu chimicale folosite la fracturarea hidraulică. Un draft de raport al Environmental Protection Agency (Agenția Americană de Protecție a Mediului) – făcut public în decembrie, pare să confirme îngrijorările lor, legând substanțele chimice din apele locale cu exploatarea gazelor.“ Și renumita revistă “Nature” confirmă acest caz și explică și cauza contaminării – s-a fracturat la doar 372 de metri, fiind foarte aproape de stratul acvifer. Momentan, niciun localnic nu poate folosi apa din fântâni, ei plătesc o sumă de peste 150 de dolari lunar pentru a le fi adusă apă din comunitatea apropiată, Pavillion.”

Pentru a reduce accidentele de ordin tehnic, se recomandă testarea la presiune a coloanei cimentate și realizarea unei diagrafii a adezivității cimentului cu ajutorul unei tehnologii de vârf,  în vederea confirmării izolării formațiunii.

6. Evacuarea necontrolată a apelor uzate

Odată eliberată presiunea, un amestec de lichide de fracturare, metan, compuși și apă este împins înapoi la suprafață. Procentul lichidului care revine la suprafață este între 20 și 70%.

În Gasland se precizează că apa uzată se depozitează în gropi de lut, toate acele substanțe ajungând să se infiltreze în pământ.  Este doar o nouă dezinformare oferită de John Fox.

Companiile au obligația de-a colecta și evacua în mod corespunzător apa uzată. Acestea sunt depozitate în puțuri de decantare și tratate, cu substanțe chimice, menite să neutralizeze aditivii chimici astfel încât să se obțină lichide ”curate” care să poată fi reintroduse în circuitul exploatării. Din cauza limitărilor de spațiu, apa se poate stoca și în rezervoare de oțel.

Din nefericire, există și accidente. În SUA au fost firme amendate pentru eliminarea incorectă a apelor uzate, care au adus grave probeleme mediului înconjurător. Iazurile de decantare s-au devărsat pe sol. Accidentele se datorează în principal erorilor de manipulare.

7. Riscuri geologice

În pofida tehnicilor de prospecțiuni seismice la mare rezoluție, unele falii sau plane de minimă rezistență pot să fie dificil de distins sau să fie greșit interpretate.

În mod cert, fracturarea hidraulică nu oferă suficientă presiune pentru a crea un seism de mare intensitate. Cutremurele cauzate de fracturare au fost relativ mici, au variat intre 1.5 și 2.5 grade Richter, le putem numi microseisme.

Momentan nu știm efectele pe o perioadă lungă, există riscul de-a se crea niște instabilități geologice pe terenul respectiv, dar e posibil ca ele să se reașeze la un moment dat.

Concluzii:

Fiecare activitate care presupune căutarea în subteran a surselor energetice este desigur, suspectată că are un impact asupra mediului. Nicio activitate industrială umană nu poate fi în totalitate lipsită de riscuri, mari riscuri sunt legate nu de tehnologia în sine, ci de neglijențele în aplicarea acesteia.

Avem totuși un plus față de SUA, Legislația Uniunii Europene pentru protecția mediului e mai strictă decât cea din SUA, astfel dezvoltarea gazului de șist în Europa va fi probabil mai costisitoare, reflectând o abordare mai responsabilă fată de mediu. Potrivit Bloomberg, costul de forare a unei sonde orizontale de 2000m în SUA este în medie 3,9 milioanae $, în timp ce în Polonia se ridică la 11 milioane $.

Indiferent de riscuri, de manipulările din presă, de strigătul de disperare al organizațiilor de mediu, buzieșenii trebuie să fie uniți pentru a-și “striga” nemulțumirea:  STOP exploatării gazelor de șist în Buziaș! O stațiune de interes național trebuie protejată, nu poți să o supui unor riscuri.

Și Germania se pregătește să aprobe exploatarea gazelor de șist, dar cu anumite condiții. Potrivit unui document al Ministerelor Economiei și Mediului, “se interzic fracturările hidraulice în zonele cu ape protejate și cu surse minerale.”

Exact de asta avem și noi nevoie, o inițiativă legislativă pentru interzicerea efectuării de operațiuni petroliere în intravilanul stațiunilor turistice de interes local și național.

STOP exploatării gazelor de șist în Buziaș! Orașul suntem NOI.

PS: Cei din Băile Felix ne-au luat-o cu mult înainte. În comuna Sânmartin, de care aparține stațiunea Băile Felix, s-au strâns 4.000 de semnături împotriva extragerii gazelor de șist. Semnăturile vor fi trimise Guvernului.

 

Update:

http://buzieseanul.ro/2013/03/replica-autoritatilor-locale-cu-privire-la-exploatarea-gazelor-de-sist-in-perimetrul-ex-11-buzias/

 


Pentru informații suplimentare, accesați:

  1. Nota de Fundamentare – HG nr.1188/04.12.2012
  2. Parlamentul European – Raport referitor la impactul activităților de extracție a gazelor de șist și a uleiului de șist asupra mediului 
  3. Parlamentul European – Impactul extractiei gazelor de șistși a petrolului de șist asupra mediului și a sănătaţii umane
  4. The Facts Behind the Frack
  5. Gazele naturale de șist: o sursă de energie fără riscuri?
  6. Studiu privind exploatarea gazului de şist în România
  7. Why Chemicals Are Used 
  8. Exploatarea gazelor de șist la Buziaș
  9. EPA: Natural Gas Extraction – Hydraulic Fracturing
  10. Skeptoid – All About Fracking
  11. Wattsupwiththat – On Fracking
  12. NationalReview – The Truth about Fracking
  13. Gazul de șist – oportunităţi si provocări 
  14. Nature: Is fracking behind contamination in Wyoming groundwater?
  15. Hufflington Post: Oklahoma Earthquakes Stronger Than Fracking Tremors, Experts Say
  16. Skepticblog: Does Fracking Cause Earthquakes? 
  17. Another kind of “fracking”, this produces geothermal energy
  18. Scentia: gândire critică
  19. Revista “Stiinta si Tehnica” – nr. 17 (august 2012) – Articolul: A fi sau a nu fi? Gazele de sist – www.stiintasitehnica.com/

Adaugă un comentariu: