Cât de bănăţeni suntem? Dar buzieşeni?

Într-o perioadă când este la modă să fii localnic, să aparţii unui spaţiu, dar să nu contribui cu nimic la nivelul localităţii, cred că este important să vedem ,,de unde ne tragem”, pentru că unde mergem ştie fiecare.

Am citit şi m-am mirat cât de grozavi sunt bănăţenii…dar se hrănesc din trecut. Cât de daci sunt oltenii, de liberi şi frumoşi sunt moldovenii sau cât de harnici şi cumpătaţi sunt ardelenii.

Poate uităm esenţialul, faptul că suntem oameni şi …români.

Aceste motive, dar si altele de ordin educaţional (implicarea elevilor, exerciţii de autocunoaştere), au determinat realizarea unui studiu ce cuprinde o mare parte dintre elevii Liceului Teoretic Buziaş, pe trei domenii:

  • Provenienţa pe regiuni istorice;
  • Vârsta primei naşteri la mamele şi bunicile elevilor;
  • Nivelul studilor absolvite de către părinţi şi bunici;

Trebuie menţionat faptul că în acest studiu au fost implicaţi un număr de 243 de elevi, 486 de părinţi şi 957 de bunici, adică un total de 1686 persoane; un număr destul de mare privitor la populaţia oraşului Buziaş (22,41% din populaţia de 7521 locuitori), astfel că putem ieşi de sub tiparul unor sondaje cu mici sau mai mari marje de eroare.

Metodologia a fost destul de simplă şi a parcurs următorii paşi:

  • Constituirea grupului ţintă, elevi ai liceului Buziaş din clasele VI-XII;
  • Prezentarea proiectului (scop, obiective, ţinte, feedback etc.);
  • Întocmirea unui chestionar (închis), explicat pe domenii elevilor;
  • Realizarea chestionarului de către elevi ,,la domiciliu”, împreună cu părinţii;
  • Centralizarea datelor, înlăturarea erorilor descoperite, realizarea de hărţi, grafice, diagrame;
  • Realizarea feedback-ului în cadrul grupului reprezentativ al elevilor, în cadrul unei întâlniri comune (profesori-elevi-părinţi) – acţiune în curs de desfăşurare;

În prezentul material ne vom referi la primul domeniu şi anume provenienţa pe regiuni istorice, studiu ce face parte dintr-o analiză mai amplă la nivel demografic la nivelul localităţii Buziaş.

În cazul elevilor cuprinşi în studiu, majoritatea covârşitoare sunt născuţi în Judeţul Timiş, 229 de elevi dintr-un total de 243. Astfel că reprezentarea pe regiuni istorice nu este concludentă, ei aparţinând unui număr de şase judeţe, dintre care doar în Caraş-Severin fiind născuţi 7 elevi, în restul judeţelor unu sau doi.Judeţele de provenienţă ale elevilor

Situaţia se schimbă în cazul părinţilor elevilor, unde, dintr-un total de 486 de persoane, peste jumătate sunt născuţi în regiunea Banat, în număr de 284, ceea ce reprezintă 59%.

Regiunile istorice de provenienţă a părinţilor elevilor (număr persoane)
Regiunile istorice de provenienţă a părinţilor elevilor (număr persoane)

Urmează Transilvania cu 45 de persoane, reprezentând 9%, Moldova cu 43 de persoane, reprezentând aproape 9% şi Oltenia cu 41 de persoane , adică 8%.

O situaţie aparte o constituie Bucovina cu 30 de persoane (6%). Această regiune cuprinde în studiul de faţă doar un singur judeţ, Suceava, ceea ce reprezintă în fapt primul loc raportat la o suprafaţă.

Regiunea Maramureş, Crişana şi Muntenia contribuie cu 4%, 3% respectiv cu 2% din total. Pe ultimul loc se află Dobrogea, cu un procent de 0%.

Regiunile istorice de provenienţă a părinţilor elevilor (%)
Regiunile istorice de provenienţă a părinţilor elevilor (%)

Analiza pe judeţe dezvăluie o serie de spaţii geografice preponderente în cadrul regiunilor istorice. Astfel, cel mai mare număr (în mod firesc), revine judeţului Timiş. Urmează, cum am prezentat mai sus, judeţul Suceava cu 30 de persoane şi Caraş-Severin cu 26 de persoane; Maramureş (17 persoane), Mehedinţi şi Neamţ cu câte 15 persoane, Bacău (11), Hunedoara (9) – (judeţ limitrof), Alba (9), Olt (9), Vâlcea (8), Bistriţa(8), Dolj şi Sibiu (6), Botoşani şi Galaţi (4).

De remarcat numărul mic al celor din Arad (1), fapt ce dovedeşte că această parte din Banat (oraşul Buziaş), nu a reprezentat o zonă de interes a regiunii de sud a Crişanei, dar, din judeţul Bihor sunt 7 persoane născute. O categorie aparte o constituie  Transilvania, în pofida numărului mare de judeţe ce aparţin regiunii, din cele cu un nivel economic mai ridicat, Braşov şi Sibiu, provine doar o persoană. Cele mai mici valori, practic 0 persoane se înregistrează în judeţele Tulcea şi Constanţa, Sudul Munteniei şi arealul Bucureştiului (0). Acest fapt este explicabil nu prin distanţa mare faţă de Banat (vezi ex. judeţului Suceava), ci prin proximitatea capitalei, precum şi prin existenţa altor centre de polarizare (ex. Constanţa, Brăila-Galaţi, Piteşti-Ploieşti etc.).

Harta judeţelor referitoare la locul naşterii părinţilor elevilor Liceului Teoretic Buziaş
Harta judeţelor referitoare la locul naşterii părinţilor elevilor Liceului Teoretic Buziaş

Diferențe mari pe spaţii geografice mici se înregistrează între judeţele limitrofe Olteniei cu Muntenia (ex. 9 persoane în judeţul Olt, faţă de 0 persoane în judeţul Teleorman; 8 persoane în judeţul Vâlcea, faţă de 2 persoane în judeţul Argeş), situaţie ce demonstrează că ,,Muntenia” a migrat istoric spre capitală.

Se constată un număr mare de persoane din nordul Moldovei şi din Maramureş, practic din exteriorul arcului carpatic, precum şi din Oltenia. Acest fapt constituie un tipar pentru zona de vest a ţării, chiar dacă persoanele supuse studiului nu fac parte din rândul curentelor de migraţie internă dirijată din anii interbelici şi mai târziu din cadrul migraţiei socialiste, practic din curentele organizate de mobilitate a populaţiei. Acest aspect relevă faptul că, determinismul demografic a fost factorul dominant în calea migraţiei interne a populaţiei, chiar într-un spaţiu limitat de atracţie cum este oraşul Buziaş.

2

Centralizarea datelor înregistrate la nivelul bunicilor elevilor, relevă un număr mai mare de persoane născute în afara graniţelor Banatului, însă direcţile de provenienţă sunt practic aceleaşi.

Număr persoane
Număr persoane

Procente

Harta judeţelor referitoare la bunici
Harta judeţelor referitoare la bunici

3

Concluziile sunt în cifre sau în…titlul (articolului fireşte).

Postare semnată de Prof. Râmpu Petru Laurenţiu.

Adaugă un comentariu: