CMB5

În credința iudaică, cimitirul poartă denumirea de “casa celor vii” sau “casa lumilor”, în ideea că omul se mută în altă lume. (cimitiredinbanat.ro) În cimitirul evreiesc din Buziaș, aerul e-ncremenit. “Casa celor vii” este tulburată de starea avansată de degradare în care se află. Este marcată vizibil de trecerea timpului și a lipsei de întreținere, cauze ce au lăsat urme adânci, neplăcute și-o tăcere ruginie. Astăzi, aproximativ 50% din pietrele funerare existente în cimitirul evreiesc din Buziaș sunt într-o situație îngrijorătoare. Pietrele funerare tombale sunt gârbovite,…Continue Reading “Un loc apăsat de timp – Cimitirul evreiesc din Buziaș”

1989 - 3

Situat la 35 km de Timişoara, având o importantă platformă industrială, oraşul Buziaş se va racorda la revolta timişorenilor, atât prin participarea directă a unor localnici la evenimentele din municipiul de pe Bega, cât şi prin acţiunile de protest şi de solidaritate cu timişorenii revoltaţi. Astfel, după ce mai mulţi locuitori ai oraşului celor „11 izvoare cu ape minerale carbogazoase” aflaseră încă din seara zilei de 16 decembrie despre începutul revoltei timişorenilor prin intermediul postului de radio „Europa Liberă”, în dimineaţa zilei de 17 decembrie,…Continue Reading “Buziaş – Decembrie 1989”

Kossak

Puţini sunt astăzi cei ce ştiu că în oraşul nostru a existat, acum mai bine de un secol, un important atelier de fotografie al unui celebru fotograf austro-ungar, căruia îi datorăm şansa de a pătrunde cu mai multă bogăţie vizuală în trecutul nostru istoric. Joseph Kossak Bohr este primul fotograf profesionist care şi-a deschis un atelier de lucru în Timişoara, în 1868. Ulterior, a călătorit pentru a-şi perfecţiona munca în mari oraşe precum Viena, Szeged sau München. Reîntors, şi-a redeschis atelierul din Timişoara, în Piaţa…Continue Reading “O altă faţetă a istoriei. Buziaşul văzut prin fotografii celebre”

Kerwei (Kirchweih) - 2013

De-a lungul istoriei Banatului, rar au avut loc conflicte între populaţia de etnie română şi cea germană. Mai mult, sunt numeroase exemple de convieţuire civilizată, apreciere reciprocă, prin respectarea tradiţiilor fiecărei etnii. Cu mult timp înainte de a se vorbi de Uniunea Europeană, de ecumenismul religios, de valori universale, între populaţia majoritar română şi cea germană din Banat au existat relaţii mai mult decât civilizate, concretizate prin familii mixte, acţiuni comune, toate în bunul spirit de comunitate. Un exemplu îl constituie manifestarea şvăbească din Buziaş…Continue Reading “Kerwei la Buziaş – mai mult decât un spectacol, mai mult decât o sărbătoare etnică – un model de convieţuire multietnică”

26

Parcul stațiunii Buziaș a avut, până în anii ’80, o adevărată comoară exotică, conferită de colecția de zeci de palmieri, care erau scoși din sere din primăvară până în toamnă, în fiecare an, în locuri bine stabilite din parc, cărora le ridicau enorm valoarea estetică. Acești “mesageri ai tropicelor” aparțineau familiei palmae, în total 5 specii, cu unele exemplare vechi din 1898, deosebit de decorative. Ei au contribuit decisiv la menținerea personalității Buziașului, a stațiunii balneare, aproape tot secolul XX. Au fost pierduți treptat prin…Continue Reading “Palmierii din Buziaș – O amintire exotică”

Grand

Prin invenţiile sale, Nicolae Grand, furnizor al Casei Imperiale, a revoluţionat apicultura din Banat Nicolae Grand, fiu al Buziaşului, este o personalitate mai puţin cunoscută în zilele noastre. Inventator recunoscut pe plan mondial, el este întemeietorul primei asociaţii profesionale româneşti din Banat – Asociaţia stuparilor. Prin reţetele sale secrete, a devenit furnizor favorit al Casei Imperiale, căreia îi livra miere şi lumânări din ceară cu miresme deosebite. Învăţător de meserie, Nicolae Grand a iubit albinele încă de timpuriu. Convins că apicultura trebuie să aibă un…Continue Reading “Personalităţi buzieşene – Nicolae Grand”